Luna plina intre degete

Uneori nu inteleg de ce se intampla asa unele lucruri...De ce?...vesnica intrebare...Se petrec lucruri frumoase cand te astepti cel mai putin,cand nu mai ai speranta...Si intr-o clipa de "neatentie" binecuvantata apare...Si te miri,si nu-ti vine sa crezi,si nu stii ce sa ii raspunzi fericirii...Nu stii daca sa ii deschizi usa sau sa o mai tii in prag,in gerul asta de ultima zi de decembrie...

Si luna aia plina care te impinge in bratele fericirii ,care e acolo doar pentru voi doi,sa faca atmosfera mai romantica...pana si curcubeul ala alb de nori din jurul ei are o semnificatie aparte...nimic nu e intamplator...Niste degete care pipaie golul dintre degetele mele,care au reusit sa il umple,zeci de zambete cu care imi determini gura sa zambeasca la randul ei...si privirile alea...chipurile pe ascuns,dar sa stii ca te vedeam cu coltul ochiului...

Si ciorile alea nesatule care imi sfasiau din suflet,imi rupeau florile de mar care abia rasarisera...

Si ochii tai in care plutea mierea si care parca ma chemau...dar pe drumul spre ei ma impiedicam incontinuu,o mana invizibila ma tragea inapoi...si slava Domnului nu era mana trecutului...

Nu stiu ce as putea sa mai fac : sa sper in continuare sau sa tac,sa ma prefac ca uit?