Invata-ma sa merg pe cioburi de stele cand toti uita sa le stranga; le place doar sa isi puna dorinte la caderea lor...
Invata-ma sa ma trasform in toamna si sa ma metamorfozez in frunza uscata pe care calci...
Invata-ma sa ma adaptez coltului tau de inima care ma asteapta mereu cu o canapea plina de vise si o ceasca de cafea calda...
Invata-ma sa imi pot picta singura un zambet pentru zilele in care ne va desparti un metru de nisip si scoici sfaramate de amintiri...
Invata-ma sa imi transform tristetea din ciuma,in cantece pe care sa le pierd in asfaltul pietruit cu stropi de ploaie...
Invata-ma sa strivesc fiecare fix al zilei intre cadranul ceasului si pleoapa ta adormita...
Invata-ma sa ma evapor si candva, cand n-o sa ma mai ai, sa ploua cu stropi de mine pe umerii tai sarutati de o "alta"...
Invata-ma sa fiu "tu" cand tu nu vei mai fi demult prin preajma...
Invata-ma sa-ti prevad tristetea si sa o impiedic...
Dar mai ales invata-ma sa astept...sa astept venirea trenului potrivit, indiferent daca are intarziere si sperantele mi-au inghetat...