vineri, 24 septembrie 2010

.iar ai venit. ai venit doar ca sa te plimbi din nou de la obrazul meu stang pana la umar,in josul strazii cu felinare oarbe. imi numeri sorii din privire si astepti sa ti se faca spanzuratoare orizontul,sa poti ajunge la luna si sa musti din craterele ei ca dintr-o gutuie pietroasa. te privesc zambind. zambetul e imprumutat de la prima frunza de stejar pe care toamna a secerat-o azi, zambetul ei de "am fost odata"...acum cauti deşertul din palmele mele in care iti spalai mereu pacatele,ai vrea sa il pipai cu varfurile degetelor dar nisipul ala e ud acum...ud de roua dorului de tine...degetele tale se afunda ca intr-un nisip miscator si palmele mele te inghit,te cuprind si te sfarama...stii ce? poti sa iei luna sa o mananci pana la cotor,dar te rog...nu mai veni.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu