Pana-ntr-o "maine"

...Si mai ramai cat sa poata varful suvitelor mele de par sa-ti danteleze pe nasturii camasii flori de lumina cu maini de iarna...Sau cat sa poata rujul asta sa guste fluturii din dungile camasii...

Ramai doar cat sa asculti sunetul zarurilor,semn ca a inceput jocul,ca "eu" si "tu" am devenit "noi"...

Mai ramai cat sa poata buricele degetelor mele sa simta valurile din marea sorilor ce se revarsa in ochii tai,marea aia de cafea cu miere...

Si mai ramai cat sa vezi rana asta vindecata,poti sa devii doctorul ei,sa cosi aripile tuturor pasarilor cu cioc de apa din mine...

Da,ramai...Hai ramai pana cand va sta ceasul,pana cand nu va mai trebui sa numeri fiecare graunte de nisip ce se scurge in clepsidra pentru ca oricum clepsidra va fi sparta demult si impreuna cu nisipul ala mustrator de constiinte se vor scurge si anii tai...pana in clipa cand te vei naste din nou.

Ramai pana se topeste zapada,pana rasar ghioceii,pana dezgropam toate ciresile din inghetata asta de ciocolata amaruie...

Ramai...Hai ramai...pana maine,un maine cu in infinit de ceasuri oprite.