miercuri, 14 aprilie 2010
Mai stai
Mi s-au tocit talpile buzelor alergand pe pielea ta...Masor raza soarelui cu lumina vocii tale, numar linguritele pe care le mananci din "maine". Te hranesti cu gandurile mele,cu roseata rujului meu care se va naste...Stiu ca iti va fi foame de amintirile cu mine peste o clipa...si astept...astept sa treaca acea clipa ca sa nu iti mai doresti sa pleci. O sa dormi invelit in imbratisarea mea verde din singura viata ce ne strabate pe amandoi...N-o sa plangi,dar nici n-o sa razi. O sa ai doar starea fiecarui indragostit, aceea de visare, de infinit, de "fericiti pana la adanci batraneti". Nici macar n-o sa fi tu. O sa fi atat de ocupat sa-mi cunosti fluxul sangelui, bataile inimii, dansul degetelor albe pe cearceaful primaverii...Imi cauti zambetul nestiind ca tu esti acela, ca in fiecare zi iei forma buzelor mele si te modelezi asemeni unui zambet. Iubesc florile ce cresc in gradina palmii tale stangi si alunita de pe umar...Nu am zile proaste sau zile bune, te am doar pe tine. Tu esti ieri,azi si maine. Iubesc privirea si rasuflarea, cantecul si uitarea...Si mai iubesc ceva...iubesc felul tau de a spune "mai stai"...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu