marți, 27 aprilie 2010

A 2-a "azi" dupa ieri

Nici n-o sa fie nevoie sa ma strecor pe sub usa sa te privesc dormind...sau nedormind. N-o sa vreau sau sunt prea incapatanata sa recunosc. Azi as spune ca mi-e dor de tine daca nu m-as forta sa inghit cuvintele astea. Tie nu-ti pasa,deci o sa zambesc. Azi e prima zi dupa ce am plecat. Speram sa ma impiedici,dar nu...poate nici n-ai realizat. Nici pragul usii nu s-a pus in calea mea. Inca doare desi am zis ca a fost ca si cum as fi dezlipit un leucoplast...credeam ca a durut doar un moment,dar se pare ca momentul s-a prelungit. Nu pot sa plang cu jumatati de masura.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu