Si visele mi s-au intors pe dos si au crescut in mine si in cutia chitarii. Sunt gata sa rupa corzile si sa detoneze o explozie de sunete vii...
Cate stele in seara asta...Oare ,atunci cand se nasc prea multe stele si nu mai au loc pe cer...atunci...atunci incepe sa ploua cu stele?
Si cand ninge...fulgii aia sunt defapt stele?...Nu ma lua in seama...nu toate intrebarile mele au raspuns...
Aaa...si mai stiu...sunt intoarse pe dos si moleculele jeleurilor cu piper pe care le-am mancat azi...
Sunt intoarse pe dos si povestile pe care mi le-ai spus pentru ca nu am fost atenta o clipa la ceea ce ziceai...doar te sorbeam din priviri, observam fiecare miscare a buzelor si a dintilor, fiecare incruntare de-a ta...si gatul...alb de lumina fluorescenta a soarelui...
Si mai sunt niste lucruri intoarse pe dos...sau intoarse in ele insele...niste jumatati de cuvinte care au devenit intreguri de cand suntem noi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu