N-am mai scris demult. Chiar n-am mai scris. Nici macar numele. Incep sa sune a jurnal randurile astea care parca se scriu singure. Motivul pentru care scriu acum e ca...defapt n-am unul foarte bine intemeiat sau poate ar trebui sa nu mai analizez atat lucrurile si sa scriu fara motiv...deci, in principiu, scriu pentru a-mi aminti cat de bine era cand eram singura. Poate suna ciudat, dar era. Nu trebuia sa-l imbratisez si sa-l sarut doar pentru ca "asa trebuie"..aa stai..am folosit deja "trebuie" de 2 ori...In orice caz, ma simt de parca nu pot sa mai simt nimic pentru nimeni si de parca orice vad imi provoaca repulsie...un cuplu fericit, un fulg de zapada, un zambet prostesc, aceleasi fete pe care le vad zilnic, cu aceleasi zambete amabile si cu acelasi raspuns de "bine" la intrebarea "ce mai faci?"...Tot ce vad si ce mi se intampla mi se pare atat de comun! Unde e farmecul ala? Unde sunt surprizele care mai apar in viata din cand in cand? Unde e spontaneitatea? Orice lucru pe care inainte il credeam "dragut" acum ma face sa zic "bleah" si insotit de fata scarbita, evident.
De ceva vreme nu m-am mai gandit la timp...daca il pierd sau daca el ma pierde in multimea asta de oameni "draguti"...Si maine? Pariez ca o sa am aceeasi fata imposibil de inveselit...
Cam atat pentru un moment.